Pauza de prânz s-a terminat la Plummy Fashions, la periferia orașului Dhaka, iar linia de producție a prins din nou viață. Muncitorii se întorc la posturile lor, inspectând cusăturile și atașând etichete la teancuri de tricouri negre de damă destinate magazinelor Zara din întreaga Europă.

La câțiva pași distanță, o altă hală de producție este tăcută. Zeci de mașini de cusut Juki stau inactive. Scaune goale aliniază rânduri de mese de lucru albe. Nimic nu s-a mișcat aici de trei luni.

„Unul dintre cumpărătorii noștri a pus comenzile de poliester în așteptare, sperând că prețurile vor scădea”, a declarat directorul general Fazlul Hoque când Bloomberg a vizitat fabrica în iunie.

Fabricile inactive oferă o privire asupra modului în care războiul din Iran remodelează lanțul global de aprovizionare cu articole de îmbrăcăminte. Nu numai că cresc costurile energiei și ale transportului - care se pot acumula rapid, deoarece producția de îmbrăcăminte implică de obicei mai multe țări și zeci de etape - dar și prețurile materiilor prime. Costul poliesterului, care este derivat din combustibili fosili, a crescut vertiginos, iar bumbacul a înregistrat o creștere bruscă pe fondul preocupărilor legate de aprovizionare, al deficitului de îngrășăminte și al îngrijorărilor că un puternic fenomen El Niño ar putea afecta recoltele de la sfârșitul acestui an. Pentru a face calculele să funcționeze, producătorii regândesc procesele de producție, iar comercianții cu amănuntul cântăresc creșterile de prețuri cu marje mai mici.

Consumatorii vor începe probabil să simtă impactul în toamnă. Deoarece brandurile plasează de obicei comenzi cu până la un an înainte, comercianții cu amănuntul avertizează că rafturile magazinelor ar putea fi afectate de costuri mai mari în primăvara și vara viitoare. Acest lucru ar putea descuraja și mai mult cumpărătorii care deja se confruntă cu creșterea facturilor la alimente și energie să își deschidă portofelele și ar putea pune comercianții cu amănuntul în pericol de pierderi mai mari. 

Pentru mulți din sectorul de îmbrăcăminte, războiul din Iran este pur și simplu cea mai recentă criză de gestionat. Pe lângă pandemie, încurcăturile lanțurilor globale de aprovizionare și tarifele americane, „a fost un carusel timp de câțiva ani”, a declarat Jakob Dworsky, co-fondator al mărcii suedeze de îmbrăcăminte minimalistă Asket. „Dacă te întorci până în perioada Covid, parcă nimic nu a fost cu adevărat stabil. A trebuit să ne adaptăm.”

Înainte de conflict, poliesterul se tranzacționa la aproximativ jumătate din prețul bumbacului. Apoi, creșterea piețelor țițeiului a dus prețurile țesăturilor sintetice din China la un vârf de aproape patru ani. Plummy, care furnizează mărcile Inditex, inclusiv Zara și Pull&Bear, a înregistrat o creștere a prețurilor firelor de poliester cu până la un sfert în câteva săptămâni de la începerea războiului. La rândul său, prețurile bumbacului au crescut atingând un maxim al ultimilor doi ani, pe măsură ce cumpărătorii au căutat alternative, iar aprovizionarea s-a redus. Având în vedere că fenomenul El Niño din acest sezon amenință și mai mult recoltele, contractele futures pentru bumbac au atins recent cele mai ridicate niveluri din martie 2024. 

„Ceea ce este neobișnuit în mediul actual este că ambele fibre majore se confruntă în același timp cu presiuni asupra costurilor”, a declarat Julian Hügl, partener la McKinsey & Co. „Acest lucru elimină posibilitatea obișnuită a mărcilor de a înlocui fibrele.”

Kettelhack, un producător german de țesături ale cărui produse utilizează în mare parte un amestec de poliester și bumbac, a înregistrat o creștere a costurilor cu între 5% și 8%, a declarat directorul de vânzări Jens Kampling într-un interviu acordat la Bremen. 

Fluctuațiile bruște de prețuri nu se limitează doar la fibre. „Nu există un singur cost de intrare care să nu fi crescut, fie că este vorba de fire de poliester, fire de bumbac, coloranți, substanțe chimice, petrol sau gaze”, a declarat Mohit Jain, vicepreședinte executiv al producătorului indian de textile Indo Count Industries, într-o conferință privind rezultatele financiare. 

Acest lucru pune o mare parte din povară pe producători.

Materiile prime reprezintă aproximativ 60% din costul unui tricou simplu, potrivit lui Hoque, directorul general al Plummy, în timp ce marjele de profit din fabrici sunt de obicei de doar 2% până la 3%. Având în vedere că cererea este încă slabă, compania absoarbe cheltuielile suplimentare în loc să le transfere.

„Nu avem absolut nicio pârghie”, a spus Hoque. „Nu cultivăm bumbac, nu producem așchii de poliester, iar petrolul nu este produsul nostru.”

În Asia, centrele de producție încep să dea semne ale acestor tensiuni. India, unul dintre cele mai mari centre de aprovizionare cu îmbrăcăminte din lume, reprezintă aproximativ 4% din comerțul global cu textile și îmbrăcăminte. Cu toate acestea, exporturile sale de îmbrăcăminte confecționată au scăzut cu 4,5% în iulie față de anul precedent, prelungind o serie de scăderi care au lăsat livrările în scădere cu 10,5% în primele patru luni ale anului fiscal. Bangladesh exportă anual articole de îmbrăcăminte în valoare de aproximativ 800 de milioane de dolari către Orientul Mijlociu - iar, deocamdată, acest comerț este aproape în întregime suspendat.

În timp ce producătorii nu au de ales decât să facă față creșterii costurilor pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, brandurile au mai multe opțiuni. Aceștia pot presa furnizorii în ceea ce privește prețurile, pot alterna produsele sau pur și simplu își pot mări propriile prețuri. 

Confruntată cu costurile ridicate ale țesăturilor și firelor, Asket, marca suedeză, a optat pentru a doua variantă. „Dacă am fi mers pe cealaltă cale pentru a menține prețurile la fel, ar fi trebuit să ne aprovizionăm din altă parte sau să ne degradăm calitatea”, a spus Dworsky. „Ca marcă independentă care operează cu marje mici, nu putem pur și simplu să absorbim creșterile susținute ale costurilor.”

Unii producători și consultanți spun că, dacă presiunile nu se diminuează, mărcile ar putea fi în curând obligate să exploreze alte opțiuni, cum ar fi reducerea greutății țesăturilor, simplificarea designului, schimbarea amestecurilor de materiale sau eliminarea caracteristicilor produsului pentru a compensa costurile de producție mai mari.

Chiar și așa, Hügl estimează că creșterile de prețuri în categoriile de îmbrăcăminte de bază ar putea ajunge în cele din urmă la 10% până la 20%, deși ar putea dura până la un an pentru a vedea impactul complet.

Inditex, proprietarul Zara, a declarat că perturbările din Orientul Mijlociu au crescut costurile de transport și de producție, iar impactul se așteaptă să continue să afecteze marjele brute în a doua jumătate a anului. Pentru a atenua perturbările cauzate de război, compania a declarat că și-a adaptat metodele de transport și de aprovizionare și s-a bazat pe o rețea de aprovizionare răspândită în zeci de țări.

„Există un mediu cu adevărat competitiv”, a declarat Jon Devine, economist-șef la Cotton Incorporated. „Așadar, fiecare cent contează. Consumatorul s-ar putea să nici nu observe o schimbare a prețurilor bumbacului, dar comercianții cu amănuntul care își analizează marjele de profit o vor observa, deoarece fiecare cent le poate fi de ajutor sau de rău.”

Pentru mulți dintre acești comercianți cu amănuntul, principala preocupare sunt cumpărătorii. Aceștia se tem că creșterea costurilor vieții ar putea lăsa clienții cu mai puțini bani pentru cheltuieli discreționare. „Lanțul valoric al textilelor depinde foarte mult de starea bună a consumatorului și de cât de mulți bani au la dispoziție”, a declarat Fritz Grobien, președintele Bursei de Bumbac din Bremen, o asociație de producători, procesatori și comercianți.

Producătorii urmăresc îndeaproape piețele de mărfuri, rutele de transport marfă și modelele de cheltuieli ale consumatorilor pentru semne de slăbire a cererii. La Plummy, Hoque a înregistrat deja o scădere a veniturilor și nu se așteaptă ca lucrurile să se schimbe până când războiul nu se va termina și prețurile nu vor începe să se normalizeze.

În perioadele economice dificile, a spus el, este ușor pentru consumatori „să renunțe pur și simplu la cumpărarea unei cămăși și să poarte ceea ce au deja”.

Acest lucru lasă companii precum a sa prinse între creșterea costurilor și cumpărători care nu doresc să plătească mai mult într-un domeniu competitiv. Rezultatul a fost o presiune mai mare asupra marjelor deja mici.

„Cumpărătorilor nu le pasă că prețurile materiilor prime au crescut pentru că au opțiuni nelimitate chiar acum”, a spus Hoque. „Dacă refuz să produc în pierdere, altcineva va interveni.”

• chevron_left
• 1
• chevron_right

S-AR PUTEA SĂ-ȚI PLACĂ ȘI:

CHANEL creează primele sale trofee pentru The Boat Race

CHANEL a creat primele sale trofee sportive pentru centenarul cursei feminine The Boat Race. Cele două trofee au fost prezentate pe 30 septembrie, în cadrul Presidents’ Challenge, și vor fi acordate echipajelor câștigătoare de la Oxford și Cambridge la The CHANEL J12 Boat Race, pe 11 aprilie 2027.

LISA își proiectează propriii ochelari cu inteligență artificială cu Meta

Meta colaborează cu LISA pentru a proiecta doi ochelari cu inteligență artificială exclusivi, care îmbină designul, tehnologia și trimiterile la universul său.

Patru genți, patru universuri, patru colaborări

În această toamnă, geanta nu călătorește niciodată singură. Fiind pe rând companion de călătorie, piesă de colecție sau o declarație creativă, ea îmbrățișează colaborarea în acest sezon și se reinventează prin întâlniri care îmbină măiestria tradițională, semnăturile artistice și interpretările jucăușe ale unor designuri emblematice.

Ce nu a mers la Nike:? Gigantul mondial a pierdut 75% din valoarea acțiunilor în cinci ani

Ultimii ani au fost dificili pentru Nike. Cel mai mare brand de echipamente sportive de pe planetă, numit după zeița victoriei din mitologia greacă, a început în ultima perioadă să piardă: vânzări, clienți și teren în fața rivalilor, scrie BBC.

Zara și John Galliano lansează o colecție spectaculoasă inspirata de colecțiile create de designer pentru Givenchy, Christian Dior și Maison Margiela

Mai mult ca niciodată, Zara își lasă amprenta în sfera luxului. În timp ce gigantul spaniol al fast-fashion-ului a înregistrat o ascensiune impresionantă și rapidă în segmentul de piață în ultimele sezoane, în timpul Săptămânii Modei de la Paris, brandul emblematic al Grupului Inditex dezvăluie prima parte a colaborării sale mult mediatizate cu emblematicul - și mereu controversatul - John Galliano.

Stella McCartney pune în lumină criza climatică cu o prezentare de modă la Paris inspirată de ocean

Stella McCartney a pus în lumină impactul pescuitului excesiv și al schimbărilor climatice asupra oceanelor în cadrul prezentării sale de miercuri de la Paris, dezvăluind o colecție primăvară/vară 2027 cu țesături vaporoase, tivuri cu bule și motive în valuri.

Cosmetice: luxul mai accesibil se dovedește rezistent în mijlocul crizei

Un ruj Louis Vuitton sau o cremă Lancôme: pe măsură ce industria luxului caută să relanseze creșterea, cosmeticele de lux continuă să prindă avânt, alimentate de consumatorii care preferă aceste achiziții mai accesibile în detrimentul articolelor de modă.

Gucci rupe tradiția „Made in Italy”

Gucci a început să vândă noi modele de pantofi sport de lux etichetate ”Made in China”, o schimbare faţă de tradiţia de producţie italiană a casei de modă care încearcă să recâştige cumpărătorii din clasa de mijloc, scrie Reuters.

Afacerile mărcii David Beckham înregistrează un an fabulos

DRJB Holdings —cunoscută drept compania care se ocupă de activitățile comerciale ale mărcii David Beckham — și-a depus ultimele conturi financiare și arată o performanță financiară record.

Glenn Martens își prezintă ultima colecție ca director de creație al brandului Diesel

Show-ul Diesel prezentat ieri la Milano Fashion Week a marcat salutul de adio al designerului Glenn Martens din rolul de director de creație al brandului italian.

Interparfums bate palma cu Puma

Interparfums a anunțat marți un nou acord de licențiere globală cu Puma pentru crearea, dezvoltarea, producția și distribuția de parfumuri sub numele gigantului german de îmbrăcăminte sportivă.

Givenchy numește noi oameni la conducere

Nu este niciodată prea devreme să anunțăm două noi numiri. Pe 23 septembrie, casa franceză Givenchy l-a numit pe Alistair McCallum în funcția de director de marketing și pe Nicky Grays în funcția de șef al departamentului de resurse umane, începând cu 30 septembrie 2026. Ambii vor raporta către Amandine Ohayon, CEO al Givenchy din ianuarie 2026.