Megaiahtul nuclear conceput pentru a salva lumea

Simbolul suprem al bogăției, superiahtul a cunoscut o creștere dramatică a vânzărilor în timpul pandemiei, întrucât miliardarii au dorit intimitatea și distanța socială în forma cea mai luxoasă și exclusivă.

Comenzile s-au adăugat la o flotă globală în creștere de sute de superiahturi – vag definite ca nave de lux cu cel puțin 80 de metri lungime și echipate profesional. Dar astfel de minunății ale oceanelor au un impact disproporționat negativ asupra planetei. Potrivit unui calcul realizat de antropologii Universității Indiana, un iaht de mari dimensiuni – cum există cel puțin 300 în întreaga lume – cu echipaj permanent, emite peste 7.000 de tone de CO2 pe an.

Acum, proiectanții își propun să valorifice aura de lux a superiahtului și să o îmbine cu cercetarea științifică pentru a crea un “megaship” fără emisii, care va pune împreună oamenii de știință din domeniul climei și cei bogați într-o încercare îndrăzneață de a salva planeta.

Noua navă de 700 de milioane USD, care va fi botezată Earth 300 în raport cu lungimea sa de 300 de metri, sau 984 de picioare, ar eclipsa chiar și cel mai mare superiacht din lume – Azzam, lung de 180 de metri, deținut de familia regală din Abu Dhabi.

Potrivit CNN, iahtul, care va fi lansat posibil în 2025, va găzdui 425 de oameni cu tot cu echipajul, laboratoare științifice și chiar un computer cuantic, chiar dacă nu este încă disponibil comercial – dar face în prezent obiectul unor studii experimentale realizate de Google și IBM.

Inițial, nava va folosi combustibili sintetici verzi, dar ulterior va fi echipată cu un reactor nuclear de ultimă generație.

Singurii oaspeți care vor plăti vor fi turiștii bogați care ocupă cele 20 de apartamente VIP ale navei, la un cost de peste un milion de dolari pe persoană, pentru a finanța știința.

Ideea unei nave de cercetare de lux nu este cu totul nouă. REV Ocean, un proiect similar provenit din Norvegia, este un superiacht proiectat pentru a investiga pescuitul excesiv, schimbările climatice și poluarea cu plastic.

Finanțată cu 350 milioane de dolari de către magnatul forajului petrolier Kjell Rokke, construcția trebuia să înceapă în 2022, însă termenul a fost amânat cu trei ani din cauza unor probleme tehnice.

sursa