“Potenţialul României se bazează pe înzestrarea cu resurse într-un mixt echilibrat. Cu toate acestea, am amânat investiţiile în mod inacceptabil, iar activele din domeniul energetic sunt expirate. Noi am avut un vis peste noapte, că putem deveni un hub energetic. De exemplu, Ungaria, slab înzestrată cu resurse energetice faţă de ţara noastră, prin politici publice inteligente a reuşit să îşi îmbogăţească securitatea energetică. Acest stat, deşi are un consum de aproximativ 11 miliarde de metri cubi, aproape ca al nostru, vrea să îşi cosntruiască interconectori cu toţi cei şapte vecini pe care ii are. Noi avem unul singur – Ucraina. De asemenea, Bulgaria se poziţionează mai aproape de marile coridoare energetice decât România. Noi suntem izolvaţi de marile fluxuri pentru că nu avem condiţii de interconectare”, a completat acesta.
Declaraţia sa a fost făcută cu ocazia prezentării Barometrului de Securitate Energetică, în cadrul unei conferinţe de profil, un instrument anual ce îşi propune măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relaţiilor internaţionale.
Potrivit Barometrului, 75,6% dintre respondenţi sunt de acord cu exploatarea rezervelor importante de gaz descoperite în Marea Neagră, 14,7% nu sunt de acord şi 9,6% nu ştiu sau nu răspund. În opinia celor intervievaţi, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la preţuri bune pentru populaţie (37% dintre respondenţi aleg această variantă), câştigarea independenţei energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei româneşti (16,5%), obţinerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătăţirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievaţi consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menţionează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu ştiu sau nu răspund.
Întrebaţi cine cred că va avea de câştigat dacă gazele descoperite în Marea Neagră NU vor fi exploatate în următorii ani, 50,1% dintre respondenţi menţionează Rusia, 19,8% Romania, 10,2% Europa, 5,4% SUA. 14,5% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de acord cu finalizarea construirii celor două reactoare nucleare de la Cernavodă 65,9% dintre respondenţi, 22,6% se opun acestei idei şi 11,5% reprezintă non-răspunsuri. În opinia românilor, celelalte două reactoare nucleare de la Cernavodă ar trebui realizate în colaborare cu companii specializate din: Uniunea Europeana (30,6%), SUA (28%), Canada (17,2%), China (4,7%), Rusia (3,5%), alte ţări (1,7%). Procentul non-răspunsurilor la această întrebare este de 14,3%.
Barometrul Securităţii Energetice a fost realizat de Inscop Research) la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).
Noul program „Icoane” al Airbnb include experiențe singulare care au rădăcini în cultura pop.
Andrei Șelaru, alias Selly, se poate mândri cu o experiență profesională variată. A debutat în online în 2012, în calitate de vlogger, treptat diversificându-și activitatea atât în televiziune, cât și în afaceri.
Selly, pe numele său real Andrei Șelaru, a făcut o nouă investiție.
Un portret realizat de Gustav Klimt în ultimul an de viață a fost redescoperit anul trecut de specialiști, după mai bine de un secol de la dispariția sa. Este una dintre cele mai rare piese ale artistului austriac și printre cele mai valoroase lucrări din Europa Centrală.
Adela Popescu, în vârstă de 37 de ani, s-a retras din televiziune la scurt timp după ce a născut al treilea copil.
Artista își dezvăluie noua rutină de îngrijire a părului folosind produse premiate de la marca ei Cécred.
Jacheta Brown Varsity Jacket de la Louis Vuitton a fost unul dintre numeroasele produse de inspirație western care au defilat pe podiumul casei de modă în cadrul show-ului de îmbrăcăminte pentru bărbați cu tematică cowboy pentru toamna/iarnă 2024.
La câteva zile după ce a dezvăluit Huracan STJ ca fiind ediția finală a Lamborghini, emblematica marcă italiană a introdus patru noi modele în ediție specială pentru supercarul Sterrato pentru toate terenurile.
Trecând de la străzi la interioare, Bugatti transformă locuințe în spații distinse cu cea mai recentă ofertă.
Noul Trifold Suit Carrier al lui Bennett Winch a avut 15 prototipuri pentru a ajunge la rezultatul final.
Maserati și-a extins gama de vehicule electrice prin introducerea primului său automobil decapotabil alimentat de baterii.
Anamaria Prodan a mai făcut o aroganță. Zilele trecute, impresara i-a făcut cadou fiicei sale un nou bolid de lux, în valoare de 140.000 de euro.
Lamborghini are un carnet de comenzi care este plin până în anul 2026, în condiţiile în care cei mai bogaţi consumatori nu dau semne că ar fi afectaţi de încetinirea economiei mondiale, transmite Bloomberg.
AQUA Carpatica Flavours, primul produs din România care se lansează la raft cu spatele produsului (contraeticheta)
Kering, proprietarul Gucci, a plătit 3,5 miliarde de euro pentru achiziționarea brandului francez de parfumuri Creed, a raportat Financial Times.
Românii sunt tot mai atrași de mașinile de lux, iar apetitul acesta este demonstrat de sutele de modele care au fost achiziționate de la începutul anului.
Producătorul britanic de automobile de lux Rolls-Royce a decis să interzică definitiv pe oricine își vinde Spectre EV pentru profit.
Piesele excepționale de la Tiffany & Co. și Cartier, precum și Van Cleef & Arpels s-au vândut, de asemenea, cu milioane de euro în două vânzări.