Dana Rogoz și-a dus fiul la un parc de distracții să-și vadă eroii preferații! Ce a pățit acolo e de neimaginat

Se știe că este mama și soție, pe lângă faptul că joacă în filme, piese de teatru, face televiziune și este femeie de afaceri. Dana Rogoz va deveni mama pentru a două oară anul acesta, însă poveștile despre primul ei copil sunt savuroase. De exemplu vedetă a povestit pe blogul ei cum și-a dus fiul, pe Vlad, la Paris în celebrul parc Disneyland că să-și vadă eroii preferați însă la un moment dat a adormit în cărucior și nu a mai apucat să vadă nimic și toată lumea se amuză pe seama întâmplării.

"În prima seară am vrut să mergem la Cafe Mickey din Disney Village (adică o zona cu restaurante și magazine de dinaintea intrării în parcuri, pe care o poți accesa fără bilet). Cafe Mickey e un restaurant extrem de popular, în care iei masă cu personajele Disney. Mickey, Minnie, Pluto, Goofy… trec din 10 în 10 minute pe la masă ta și fac poze cu ține, bat palmă cu copilul tău, se pupă, se îmbrățișează, dragoste eternă!!! Când am ajuns, erau două cozi uriașe: una era pentru cei care își făcuseră rezervare și altă pentru cei care așteptau fără rezervare, în speranța că vor prinde ceva. Am aflat că cei din față noastră, de la coadă fără rezervare, încercaseră să facă o rezervare în urmă cu 2 săptămâni și nu mai prinseseră niciun loc!!! Cred că sunt puține restaurante în lume pentru care să trebuiască să îți faci rezervare cu 2 săptămâni înainte. Dar după ce ni s-a spus că va dura cam 45 de minute să prindem o masă fără rezervare, eu m-am simțit multuminta și am așteptat liniștită la coadă, timp în care Radu îl plimba pe Vlad cu căruțul prin Disney Village. După vreo 10 minute de plimbări, Radu se întoarce la mine în coadă și îmi spune (și arată) că Vlad a adormit.

“Ah, e perfect!” îi spun eu, calculând că tocmai bine doarme cât timp stăm noi la coadă, apucăm poate să ne comandăm și mâncare, și se trezește odihnit cu personajele lui favorite lângă el. Daaaaar, ce să vezi, noi am intrat, am comandat, am mâncat, toate personajele au trecut unul după altul pe la masă noastră, dar el nici poveste să se trezească. Cum să aștepți 2 săptămâni pentru masă, să faci eforturi să intri, să ai norocul să prinzi totuși o masă, să ajungi la Cafe Mickey cu copilul tău și el SĂ DOARMĂ NEINTORS!!!! Uitați-va atent la pozele ce stau mărturie:

Efectiv ne-am dat seama că am luat noi doi cină cu personajele Disney, care oricum, când ajungeau în dreptul mesei noastre, se blocau când îl vedeau pe Vlad dormind. Am mai încercat în ultima zi, la prânz, înainte de a pleca spre aeroport să ne punem în coadă de “fără rezervare”, dar ne-au spus că nu există nici o șansă să prindem vreo masă. Iar când le-am povestit atunci altor părinți din coadă că noi am fost înăutru, doar că Vlad al nostru a dormit toată masă, au început să radă isteric, spunând că nu există așa ceva, să ai asemenea ghinion că cel mic să doarmă exact când e punctul culminant al acțiunii. Am ras foarte mult pe acest subiect și am zis că și Vlad va rade când îi vom povești atunci când va fi mai mare de prima lui întâlnire cu personajele Disney.

A două zi am intrat în parcul Disneyland, cu Vlad tot dormind! După un mic dejun copios și un drum de 10 minute prin frig și ploaie (el bine acoperit, firește, în cărucior), cum să reziști fără un somnic bun?! Tocmai bine că am avut mai mult timp să analizăm “problema”. Noi aveam deja bilete pentru 2 zile în cele 2 parcuri.

Când s-a trezit am început să îl ducem către toate atracțiile notate pe harta că fiind potrivite pentru copii mici: It’s a Small World a fost prima, a urmat un trenuleț și apoi.. Mickey Mouse! Există un loc special în care te poți întâlni cu Mickey, un fel de backstage. De cum a văzut clădirea, care era toată branduita cu Mickey, l-am întrebat “Unde suntem?” și a țipat cu gură până la urechi: “Casă a Mickey!!!!” Coadă era de 45 de minute (ceea ce însemna enorm pentru un copil de vârstă lui Vlad), dar cât timp așteptai, copilul putea urmări desene animate cu Mickey, pe un ecran de cinema. Faptul că așteptarea era în interior, reprezenta iarăși un avantaj pe o vreme urâtă. După 45 de minute, a ajuns în dreptul lui și mi-a strigat în ureche “Mickey”, moment în care a trebuit să-l prind mai strâns, că să nu între peste fetiță care era încă în față lui. Până să-i vină rândul i-am spus că poate să-l pupe pe Mickey, că poate să bată palmă cu el, să-l îmbrățișeze, că el e Mickey adevărat…. așa că în momentul în care a ajuns lângă el mai întâi a făcut “tot ce i-a zis mama”.

A fost cu adevărat emoționant. Nu durează mai mult de 5 minute toată această întâlnire private cu Mickey, după care ieși pe o altă ușa, care nu are clanța pe partea exterioară. Cum am constatat? Simplu: Vlad a cerut să între înapoi la eroul lui preferat și nu înțelegea de ce nu poate să apese pe nicio clanța că să deschidă ușa ce îi despărțea acum. După mici (neaspteptat de mici) scanceli ne-am ponit din loc. Avantajul nostru a fost că îi era foame și îi promisesem pizza. Ori cu burtă goală chiar nu mai poți rămâne lângă Mickey…", povestit Dana pe blog