De ce nu este pregatita Romania pentru moneda euro

Cea mai mare problemă (a României, n.r.) cu privire la convergența economică este nivelul scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor, dar acesta nu este un criteriu formal pentru aderarea la euro", potrivit Agerpres.

Reprezentanții instituției financiare internaționale au declarat că Raportul de convergență pe 2018 arată că România se confruntă în continuare cu mai multe probleme economice și structurale atunci când vine vorba de problema convergenței. Când raportul băncii a fost emis în 2018, datele privind deficitul și datoria pentru 2017 și inflația din primăvara anului 2018 erau în linie cu criteriile de convergență necesare pentru intrarea în mecanismul cursului de schimb II (MCS II). Potrivit acestora, pentru a spori încrederea în sistemul financiar, autoritățile competente naționale ar trebui să continue să își îmbunătățească practicile de supraveghere, printre altele, prin respectarea recomandărilor aplicabile de organismele internaționale și europene relevante și prin colaborarea strânsă cu alți supraveghetori naționali ai Statele membre UE din cadrul colegiilor de supraveghere. "Legea română nu respectă toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea legală în Eurosistem", se spune în raport.

La întrebarea dacă este posibil ca România să intre în MCS II (mecanism al cursului de schimb, n.r.) în 2022 și apoi ZE (zona euro, n.r.) în 2024, reprezentanții BCE susțin că acesta ar depinde mai întâi de o solicitare formală a părții române, care ar fi evaluată de Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană și discutată cu Eurogrupul și cu ceilalți membri ERM II.

Guvernele Croației și Bulgariei au adoptat zilele trecute proiecte de bugete echilibrate pentru anul 2020, continuând eforturile destinate consolidării finanțelor publice în vederea adoptării monedei euro, transmite Bloomberg.

Deși ambele țări îndeplinesc criteriile necesare pentru a face trecerea la moneda euro, ele trebuie totuși să depășească posibilele reticențe ale țărilor din zona euro cu privire la adoptarea unor noi state în zona unică, după criza datoriilor Greciei și scandalul cu spălarea de bani din Letonia.

Guvernul de la Sofia a anunțat că va rezolva deficiențele identificate în rândul băncilor bulgare de Banca Centrală Europeană și are intenția de a adera la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), anticamera zonei euro, în luna aprilie 2020, scrie Agerpres.

La rândul său, Croația intenționează să intre în ERM-2 până la mijlocul anului următor în ideea unei aderări la zona euro până în 2023, după ce datoria publică a fost redusă cu 10 puncte procentuale în ultimii trei ani.

Guvernele ambelor state și-au anunțat în mod oficial intenția de a adera la ERM-2, o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro în care evoluția cursului de schimb al monedelor naționale în raport cu euro va fi limitat. Aceasta nu ar trebui să reprezintă o problemă pentru leva bulgară și kuna croată, deoarece ambele monede sunt ancorate de moneda euro de mai multe decenii.

Dacă vor adera la zona euro, Bulgaria și Croația vor urma Estoniei, Letoniei Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei, care, la fel ca toate fostele state comuniste care au aderat la Uniunea Europeană începând din 2004, au promis că vor renunța la monedele lor naționale.