Gigi Hadid, vedeta campaniei Miu Miu, între artă și modă

Noua campanie Miu Miu, condusă de Gigi Hadid, îmbină portretul clasic cu modernitatea artistică, celebrând matlasarea și feminitatea.

Noua campanie Miu Miu, cu Gigi Hadid în rol principal, se remarcă ca un tribut adus eleganței atemporale a mărcii, celebrând în același timp femeile care o întruchipează. Prin portrete atent compuse, ea reinterpretează matlasarea iconică a casei dintr-un unghi hotărât artistic. Estetica acestei campanii se inspiră din marea tradiție a picturii în societate a secolului XX, creând astfel o întâlnire între trecut și prezent.

După două campanii alimentate anterior de referințe la arta vizuală, Miu Miu adoptă de data aceasta o abordare mai abstractă. Aici, arta nu este citată direct, ci mai degrabă simțită – o atmosferă, o idee fluidă care se îmbină cu moda și frumusețea. Fiecare imagine pare o reflecție asupra artei în sine, o explorare a sentimentului estetic mai degrabă decât aplicarea precisă a unei anumite lucrări.

Sub ochiul fotografului Steven Meisel, fiecare portret este tratat ca o pânză digitală, pictată manual, în care fiecare nuanță de culoare subtilă și aproape accidentală ecou inspirația pensulei. Această abordare, oscilând între fotorealism și abstracție, conferă o ambiguitate fascinantă imaginilor, suspendate între fotografie și pictură, între ieri și astăzi. Ei captează o energie a îndoielii și a curiozității, de parcă s-ar afla într-o perpetuă transformare.

Noua piele de căprioară matlasată a casei Miu Miu, prezentată prin gențile Wander și Arcadie, se îmbină perfect cu aceste imagini delicate, aducând o moliciune tactilă, aproape catifelată. Portretele astfel create sunt multiple, fiecare dezvăluind o fațetă diferită a aceluiași subiect universal. În primul rând, un portret al unei personalități: Gigi Hadid, surprinsă pe un fundal de culoare pastel, dezvăluie o imagine a femeii moderne, atât încrezătoare, cât și sensibilă. Apoi, prin naturi moarte, matlasarea este mărită, analizată din toate unghiurile, aproape ca un obiect de artă. În fine, imaginea în mișcare, aproape cinematografică, pare să surprindă momentul creativ în toată bogăția sa, oferind un portret în mai multe dimensiuni: exterior și interior, cel al modelului și cel al artistului. O reflecție în timp real, un dialog între materie și spirit, imagine și pictură.