Deoarece simbolurile tradiționale de statut, cum ar fi gențile Chanel și accesoriile Dior au devenit accesibile „clasei aspirative”, elita globală „sare peste orice cale de mijloc și etalează cele mai banale obiecte pentru a reîncărca ceva special”, potrivit raportului. Harvard Business Review a lansat un nou studiu care pune sub semnul întrebării „efectul de reducere” al consumului de lux, prezentând în același timp un fenomen cultural interesant: elitele globale au nevoie de noi modalități de a-și comunica bogăția și statutul.
Deoarece simbolurile tradiționale de statut, cum ar fi gențile Chanel și accesoriile Dior au devenit accesibile „clasei aspirative”, elita globală „sări peste orice teren de mijloc și smulge cele mai banale obiecte pentru a reîncărca ceva special”, potrivit raportului Robb. În esență, elitele îmbrățișează stiluri extraordinare, cum ar fi geanta Chanel Lego Brique sau hanoracul Bambi din neopren de la Givenchy, ambele se vând la prețuri ridicate, dar amintesc de un grup social cu statut inferior. Înlocuirea obiectelor de lux cunoscute pentru nivelul ridicat de finisje și măiestrie cu obiecte neconvenționale care sunt simple și banale este un rezultat al democratizării luxului.
Și în timp ce consumatorul de pe piața medie „tranzacționează selectiv până la niveluri mai ridicate de calitate, gust și aspirație”, nivelul superior al societății adoptă articole obișnuite, cum ar fi tricourile din bumbac Dior, care se vând cu 590 de dolari și sunt remarcabil de simple și plictisitoare. Cu toate acestea, elitele le vor accesoriza cu bijuterii scumpe sau le vor completa cu îmbrăcăminte de brand pe comandă. De vină ar fi generația Z. Acești tineri sunt consumatori critici care se cufundă adânc în problemele sociale și de mediu și le pasă puternic de cumpărăturile durabile. În consecință, această tendință este atrăgătoare pentru că ea creează un mediu mai incluziv și mai democratic.
În al doilea rând, consumatorii Gen-Z se diferențiază de generațiile anterioare prin dorința lor puternică de individualism. Sunt consumatori inteligenți, care iubesc produsele ce sunt concepute pentru a le diferenția de masă. Experții concluzionează că acești consumatori „pun pe primul loc individualitatea și auto-exprimarea atunci când decid ce mărci de lux îi reprezintă cel mai bine”. Cercetările arată că 30% dintre persoanele intervievate Gen-Z consideră că „luxul” este „ceva care îmi arată gustul”, în timp ce 29% traduc „luxul” în „ceva unic”.
În al treilea rând, această generație digitală iubește obiectele de brand ca mijloc de a atrage like-uri pe rețelele de socializare. Brandurile de lux vor să devină mai „accesibile” din cauza potențialului acestei piețe. Dar a face luxul excesiv de accesibil sau relevant pentru cei din generația Z, ignorând nevoile întregii populații de cumpărători poate fi periculos. Dorința de a apela la cei mai noi consumatori de lux le-ar putea ieftini produsele.
Jacheta Brown Varsity Jacket de la Louis Vuitton a fost unul dintre numeroasele produse de inspirație western care au defilat pe podiumul casei de modă în cadrul show-ului de îmbrăcăminte pentru bărbați cu tematică cowboy pentru toamna/iarnă 2024.
La câteva zile după ce a dezvăluit Huracan STJ ca fiind ediția finală a Lamborghini, emblematica marcă italiană a introdus patru noi modele în ediție specială pentru supercarul Sterrato pentru toate terenurile.
Trecând de la străzi la interioare, Bugatti transformă locuințe în spații distinse cu cea mai recentă ofertă.
Noul Trifold Suit Carrier al lui Bennett Winch a avut 15 prototipuri pentru a ajunge la rezultatul final.
Maserati și-a extins gama de vehicule electrice prin introducerea primului său automobil decapotabil alimentat de baterii.
Anamaria Prodan a mai făcut o aroganță. Zilele trecute, impresara i-a făcut cadou fiicei sale un nou bolid de lux, în valoare de 140.000 de euro.
După 13 ani petrecuți în Statele Unite, actrița Monica Bîrlădeanu a decis să se întoarcă în România, motivul principal fiind dorința de a fi mai aproape de familie și de a trăi într-un loc care să i se potrivească mai bine.
Ceasurile au evoluat de la doar a spune timpul la a exprima statutul, gustul și acum chiar și alegerile personale.
Andreea Tonciu este în culmea fericirii, pentru că apartamentul la care visa este gata.
Rita Ora a anunțat lansarea brandului său de îngrijire a părului, numit TYPEBEA.
Serena Williams a intrat în industria înfrumusețării devenind antreprenor al unui brand cu produse de make-up.
Mihaela Borcea, prima soţie a lui Cristi Borcea, a plecat în Austria pentru o vacanță la schi, ignorând sfatul medicilor care i-au interzis acest sport din cauza problemelor de sănătate.
Rihanna s-a lăsat fotografiată în așternuturi pentru cea mai nouă colecție de lenjerie intimă Savage x Fenty.
Alessandro Michele și-a găsit o nouă funcție importantă. Designerul italian în vârstă de 51 de ani a fost numit noul director de creație al casei Valentino, după plecarea surprinzătoare a lui Pierpaolo Piccioli.
În ciuda tuturor așteptărilor, designerul italian aflat în fruntea Casei Romane din 2008 și-a anunțat plecarea printr-un comunicat de presă.
Camera Nazionale della Moda Italiana devine unul dintre partenerii instituționali de la Bucharest Fashion Week
Balletcore, o fuziune între modă și balet, nu este nou.
Un clasament al celor mai populare mărci, îmbrăcăminte și accesorii ale anului 2023 a fost stabilit, ca în fiecare an, de către motorul de căutare pentru cumpărături online Lyst. Să le descoperim împreună.