Ce se întâmplă când luxul devine prea accesibil?

Harvard Business Review a lansat un nou studiu care pune sub semnul întrebării „efectul de reducere” al consumului de lux, prezentând în același timp un fenomen cultural interesant: elitele globale au nevoie de noi modalități de a-și comunica bogăția și statutul.

Deoarece simbolurile tradiționale de statut, cum ar fi gențile Chanel și accesoriile Dior au devenit accesibile „clasei aspirative”, elita globală „sare peste orice cale de mijloc și etalează cele mai banale obiecte pentru a reîncărca ceva special”, potrivit raportului. Harvard Business Review a lansat un nou studiu care pune sub semnul întrebării „efectul de reducere” al consumului de lux, prezentând în același timp un fenomen cultural interesant: elitele globale au nevoie de noi modalități de a-și comunica bogăția și statutul.

Deoarece simbolurile tradiționale de statut, cum ar fi gențile Chanel și accesoriile Dior au devenit accesibile „clasei aspirative”, elita globală „sări peste orice teren de mijloc și smulge cele mai banale obiecte pentru a reîncărca ceva special”, potrivit raportului Robb. În esență, elitele îmbrățișează stiluri extraordinare, cum ar fi geanta Chanel Lego Brique sau hanoracul Bambi din neopren de la Givenchy, ambele se vând la prețuri ridicate, dar amintesc de un grup social cu statut inferior. Înlocuirea obiectelor de lux cunoscute pentru nivelul ridicat de finisje și măiestrie cu obiecte neconvenționale care sunt simple și banale este un rezultat al democratizării luxului.

Și în timp ce consumatorul de pe piața medie „tranzacționează selectiv până la niveluri mai ridicate de calitate, gust și aspirație”, nivelul superior al societății adoptă articole obișnuite, cum ar fi tricourile din bumbac Dior, care se vând cu 590 de dolari și sunt remarcabil de simple și plictisitoare. Cu toate acestea, elitele le vor accesoriza cu bijuterii scumpe sau le vor completa cu îmbrăcăminte de brand pe comandă. De vină ar fi generația Z. Acești tineri sunt consumatori critici care se cufundă adânc în problemele sociale și de mediu și le pasă puternic de cumpărăturile durabile. În consecință, această tendință este atrăgătoare pentru că ea creează un mediu mai incluziv și mai democratic.

În al doilea rând, consumatorii Gen-Z se diferențiază de generațiile anterioare prin dorința lor puternică de individualism. Sunt consumatori inteligenți, care iubesc produsele ce sunt concepute pentru a le diferenția de masă. Experții concluzionează că acești consumatori „pun pe primul loc individualitatea și auto-exprimarea atunci când decid ce mărci de lux îi reprezintă cel mai bine”. Cercetările arată că 30% dintre persoanele intervievate Gen-Z consideră că „luxul” este „ceva care îmi arată gustul”, în timp ce 29% traduc „luxul” în „ceva unic”.

În al treilea rând, această generație digitală iubește obiectele de brand ca mijloc de a atrage like-uri pe rețelele de socializare. Brandurile de lux vor să devină mai „accesibile” din cauza potențialului acestei piețe. Dar a face luxul excesiv de accesibil sau relevant pentru cei din generația Z, ignorând nevoile întregii populații de cumpărători poate fi periculos. Dorința de a apela la cei mai noi consumatori de lux le-ar putea ieftini produsele.