Consecințele psihologice ale dependenței de rețelele sociale

Luni, 4 octombrie, de la ora 19:00, lumea a fost zguduită de căderea Facebook, Instagram, Whatsapp și Facebook Messenger. Lipsiți de principalele noastre mijloace de comunicare, specialiștii au comentat dependența pe care aceste platforme o provoacă.

Toate platformele de socializare au început cu intenții bune. Twitter a fost un loc pentru a împărtăși știrile actuale și opiniile progresive. Facebook a fost o modalitate de a partaja fotografii și știri cu prietenii și familia. Instagram, care inițial nu era deloc axat pe individ, era o platformă vizuală dedicată artei, stilului și fotografiei. Dar ele și-au dezvăluit partea lor întunecată în ultimul deceniu. Twitter a devenit o arenă pentru discursurile de ură și comunitarism. Facebook a fost criticat de mai multe ori pentru politica sa de protecție a datelor utilizatorilor, care îi permite să transmită informațiile noastre companiilor și partidelor politice. Instagram a fost votată în repetate rânduri cea mai dăunătoare aplicație pentru sănătatea mintală a tinerilor datorită portretizării sale nerealiste a frumuseții și a succesului, difuzată de influenceri plătiți, dar și de majoritatea utilizatorilor care doresc să proiecteze „cea mai bună versiune a lor” în ochii altora.

Studii ample au arătat impactul rețelelor sociale asupra tinerilor, inclusiv studiul JAMA Psychiatry realizat pe 6.600 de adolescenți americani, care a constatat că cei care petreceau mai mult de trei ore pe zi pe rețelele de socializare aveau mai multe șanse de a dezvolta anxietate și tulburări depresive. Un studiu care a implicat 16.000 de adolescenți chinezi publicat de Elseviera găsit, de asemenea, o corelație între timpul petrecut pe ecrane și depresie. Autorii au subliniat, de asemenea, că aceste date constituie „o problemă majoră de sănătate publică”. În Marea Britanie, 61% dintre fetele cu vârste cuprinse între 11 și 21 de ani au spus că au simțit că trebuie să arate „perfect” (Girl's Attitudes Survey). Deoarece tehnologia este atât de nouă și schimbătoare, este dificil să producem date cantitative despre impactul exact al rețelelor sociale asupra comportamentului nostru. Dar anumite teme generale rămân identificabile, care sunt reprezentative pentru experiența noastră.

Dependența de social media ne afectează comportamentul

Suntem mult mai stimulați decât înainte, dar ne-a distrus capacitatea de concentrare. În ultimele două decenii, capacitatea noastră de concentrare a scăzut la opt secunde - mai puțin decât cea a unui pește. Notificările, derularea interminabilă, redarea automată și aplicațiile proiectate atrăgător au afectat serios nivelul nostru de atenție. Nu numai că i-am judecat pe alții pe baza unei serii de imagini, decidând pe cine să urmărim, să nu urmărim, să ne placă sau să ignorăm, dar am învățat și noi să ne judecăm din exterior. Transmitem o imagine sociabilă, atractivă, eficientă? E vrednică de un like? Identificăm aspectele noastre cele mai bune și le promovăm colegilor noștri pe social media într-un mod care ar fi arătat foarte nefiresc generațiilor anterioare. „Instagram ne-a transformat în mini-branduri și articole vizuale ale propriilor noastre vieți”, spune un expert citat de Vogue.

Rețelele sociale prezintă o viziune limitată a unei vieți „de succes”, glorificând un anumit stil de viață vizual, ținute Instagrammable și cariere pline de farmec. Într-o notă pozitivă: ne-am descoperit puterea colectivă. În ceea ce privește aspectul pozitiv, social media ne-a dat putere. Am descoperit că există putere în unitate și astăzi avem posibilitatea să ne apropiem de ceilalți, pe de o parte să fim mai puțin singuri și, pe de altă parte, să încurajăm schimbarea.